Oameni.
Nu știu încotro se va îndrepta ceea ce voi scrie. Știu doar că am tot evitat să o fac. M-am ferit, m-am ascuns, n-am știut ce urma să scot din unghiurile minții, dar mi-e dor să scriu. Nu știu nici dacă ar trebui să vorbesc despre anul ăsta, sau despre ce sper că va urma, despre cursul vieții.. nu mai știu nimic. Am trecut prin atât de multe stări care m-au divizat în ceea ce sunt și ceea ce ar trebui să fiu atunci când oamenilor nu le pasă. Am învățat că prin natura lui, omul este de un egoism fantastic, dar totuși, după mii de ani de evoluție, am învățat să-l controlăm. Da, așa s-ar zice.. Faptul că nu ne pasă, acum, e o alegere. Și mă întreb, uneori, de ce majoritatea alege să nu îi pese? De ce ochii se țin închiși în fața oamenilor care oferă iubire și deschiși în fața celor pe care, cu disperare, vrem să îi iubim? Sunt sigură că a existat o perioadă a istoriei în care omul a fost om; în care omul a știut să își deschidă sufletul și mintea către alți oameni, învățând valori mo