Taifun in miezul verii

Un om ce se lupta cu gandurile e ca taifunul in miezul verii – total lipsit de sens.
Sa cauti sens la orice raspuns si raspuns la orice intrebare,dar sa nu stii cine esti;sa-ti plangi de mila intr-o statie de autobuz pe-un timp de toamna fluierand o melodie ce suna prea mult a melancolie…;sa-ti bei cafeaua amara pe balconul murdarit de amintiri si sa privesti cum trec masinile in goana;sa rasfoiesti aceleasi pagini rupte din aceeasi carte prafuita de timp…Toate trairile interioare se transforma in cioburi si te ranesc la fiecare miscare facuta brusc.Vrei sa iesi din tipar si recurgi la penibil.Treci prin viata plictisit si pierzi degeaba anii.Te blochezi undeva intre aberatie si rutina si tripezi ca si cum ai fi sedat,dar singurul tau sedativ e de fapt singura ta scapare,singurul tau viciu,singurul tau refugiu – cei patru pereti intre care te ascunzi ca sa fumezi tigari si vise.Nebunia iti ineaca mintea si alcoolul iti ineaca organismul.Stai crispat uneori si privesti in vid.Gura ti se deschide in speranta ca vei lasa sa iasa un strigat de ajutor – in zadar!Vorbesti cu sunet mut…Ajungi sa te lupti in intuneric pentru un singur punct de lumina care nu e raza de soare,caci soarele tau a apus de mult…E lumina de la alarma,ai setat-o mai de mult.Azi,ti-a sunat…

nasta-amintire fara rost
Asculta mai multe audio Muzica



Postări populare de pe acest blog

Vor s-aduca SFARSITU'

Strada Corbeni

EU..scriu.