E oricum ciudat..


Saptamana trecuta am revazut-o! Scumpa de ea, era mai calma ca niciodata, si atat de curata... Era cald afara si-n ciuda brizei nu tocmai usoare, vremea a fost superba, dar paradoxal s-a stricat, tocmai acum. Norocul meu ca a fost frumoasa cat am mers la mare. Am inceput sa am iar saptamani linistite si e simplu. Se termina scoala, in sfarsit.. dar lung mai pare drumul spre vacanta. Am iesit ieri cat a fost vremea buna. M-am plimbat putin aiurea si imi era sincer dor. Imi era dor fix de orasul in care traiesc de atatia ani, pe care-l vad 24/24... imi era dor. S-a stricat vremea. Ploua dement. Ploua cu opriri. Ploua de parca cerul ar avea crampe. Macar de ar fii balti mari, sa sar in ele. Sa ma uit la stropii aia mici si nebuni care acopera alea cateva bucati uscate de asfalt; sa-mi afund picioarele-n apa... Sa tin in mana stanga o umbrela si cu dreapta sa salut oameni care ies sa simta aerul ploii. 

Dar tuna, iar eu nu am cu cine sa ies. Mi-e frica. In bratele furtunii sunt speriata...

Probabil iar o sa lenevesc ca un raton in casa azi. Cel putin am cateva filme in plan, vreau sa le vad. E oricum ciudat, dupa atat de multa vreme sa-mi fie iar frica de ploaie, de un simplu tunet..? Ma simt iar copil, si nu zic ca nu-mi place... dar e oricum ciudat.

Postări populare de pe acest blog

Vor s-aduca SFARSITU'

Strada Corbeni

EU..scriu.