Diferente

Sub acele ceasului si presiunea timpului mi-am zis sa ma apuc de citit Kant, iar ( in speranta unei mici inspiratii ). M-a debusolat, m-a amuzat, m-a facut sa-l admir ( pe 'ici, pe 'colo, cum se zice ). O singura carte plina de comparatii doar pentru a demonstra o simpla diferenta. Dar diferente sunt oriunde si-ntre orice si nimeni nu se oboseste sa le dezlege. E diferenta intre pisici si caini, intre copii si adulti, geanta si ghiozdan, casa si bloc, claritate si ceata, durere si declin, speranta si fericire, strigat si racnet, simplitate si eleganta, traire si existenta, sublim si frumos ( cum spune Kant ), sex si dragoste. De fapt e diferenta cam in orice. E diferenta si in aceleasi situatii traite de oameni diferiti, fiindca-s sentimente diferite si emotii diferite. "E diferenta pana si intre sexul pe gratis si sexul pe bani, chiar daca-i acelasi sex. Ala pe gratis costa mai mult. " Si-n fine, s-o zic p'a dreapta, ar fi anosta lumea daca ar fi totul la fel si e normal sa nu fie. Imi plac diferentele. Sunt cai simple de analiza a situatiilor, de invatare si de evitare. Cai simple urmate de nimeni. Trebuie sa te lovesti cel putin de 2 ori de un lucru ca sa ajungi sa il eviti. E diferenta intre generatii, am mai zis asta, stiu, dar eu la 12 ani nu strigam dupa baieti de 18 ca-s sexi ( eu ma jucam cu bete si papusi, dar betele erau pe post de Ken, ca aveam mai multe Barbie si nu ajungeau baietii pentru fiecare ). Altii aruncau cu pietre in lac si se mirau de efect si altii isi puneau muzica pe iPhone si se mirau de cat de bine se aude basul. No shit! Unii au baut Tec, altii Mojito. Unii aveau papuci de guma, altii Addidas. Ce vremuri mai erau... Eram fana Tom & Jerry, ei sunt fani Avatar. Serile dispareau prin casa mosului de langa ( casa ce candva fusese unitate militara ), acum serile dispar in Bamboo. " Mi-aduc aminte cum am crescut/ Fragmente din ce-am vazut si ce-am auzit, ce-am facut/ Ce-am trait din trecut/ Ce-am simtit, ce mi-a placut/ Ce m-a inrait, ce m-a calit/ Dar astea au fost de mult... "

Nu intentionat am postat asta, pur si simplu e ciudat sa vad cum trece timpul " uniform accelerat ", nu ma deranjeaza, sunt doar curioasa de rezultatul final.

Postări populare de pe acest blog

Vor s-aduca SFARSITU'

Desi se stie inceputul fiecarui om, sfarsitul e imposibil de aflat. De asta spun ca nu e pomenit si mi se pare total logic. La ce bun sa stii cand mori? Probabil n-ai face decat sa-ti jelesti fiecare zi pana cand nu va mai fi niciuna. Nu-s importante teoriile in viata si nu e important sa gandesti excesiv la ceea ce oricum se va intampla - sfarsitul. Existente in viata, sunt multe si peste tot dar trairi, doar oamenii care se bucura fara sa bage sfarsitul in discutie, le au. Le place sa va bage in stari de panica, si stiu ca sunteti usor de manipulat (nu includem exceptiile) - de aia va implanteaza in creier bullshituri gen " 2012 = sfarsit ". Probabil acesti EI care nu dorm noaptea, cauta in cele mai adanci portale ale acestei lumi si il vad pe Iuda cu o sulita in mana; sau cauta intr-un portal numit google si-l vad pe Obama, Antichrist. E treaba voastra cum va impartiti ideile si cum va recastigati pierzaniile, dar in opinia mea, existenta e doar o cauza pierduta. Daca Freu
Citiți mai multe

Strada Corbeni

În Cartierul Armenesc, pe strada Corbeni, chiar la demisolul unui bloc care mirosea a vechi, aripi de molii rupte și rotogoale de fum locuia arhitectul cerului. Demisolul era reprezentat sub forma unei garsoniere generoase, nemobilată însă cu nimic mai mult afară de un pat grandios cu așternuturi albe, ghemuite, o țeavă atârnată ingenios de tavan pe orizontală, care servea drept spațiu pentru depozitarea hainelor și un teanc de borcane goale, ori pline ochi cu apă îmbâcsită de culori în ulei sau diluant. Geamurile neașteptat de mari pentru un demisol prezentau fiecare câte un pervaz lat, adânc, plin cu mormane de foi schițate, goale sau sfâșiate de nervi și oboseala nopții. Un singur scaun părea că se află într-o completă surzenie în tot acel răcnet tulburat de galbenul soarelui. N-am înțeles decât către final liniștea scaunului, care amuțit de toată splendoarea apusului, privea la mâinile arhitectului care cobora soarele din ce în ce mai jos, pe după blocuri.  Doar foile și patul
Citiți mai multe

EU..scriu.

Eu scriu despre filosofi si punkisti, despre monstrii si junkisti. Davisti, nebuni, oameni de cultura. Regizori, actori, anarhie, cenzura! Scriu despre ceea ce s-a mai scris dar nu s-a actualizat. Despre-un taifun in miezul verii, cearceaful mototolit din pat ca dovada a placerii, despre... ceea ce EI numesc reguli bine definite, tutoriale, melodii, versuri obosite... Eu scriu despre cultura, despre critici, cronicari si indecisi. Despre viata, despre moarte, parfumuri fine, nimic concis...scriu! Si scriu si despre tineri, sau despre ’89...eu scriu si despre tine, si despre ce va place voua.. Dar scriu si, nu imi e teama de critici, de respins... Am tinut sa-nvat ca un soldat nu moare-nvins. Si pictez A4 cum picteaza grafferii peretii... culeg informatia si-o prelucrez cum modeleaza cuvintele, poetii.. Scriu despre cei ce stiu printre randuri sa citeasca, articole, poezii si niciodata proza proasta...Scriu, autobiografii cu personaje fictive, psihologie inversa sau ganduri abrazive...
Citiți mai multe